Răspunsul la această întrebare este cât se poate de logic şi de simplu şi anume, axa de rotaţie a Pământului este o axă de simetrie imaginară ce nu trece prin materia din care este alcătuit Pământul, deoarece Pământul aşa după cum am mai menţionat şi puţin mai înainte, este cât se poate de gol în interior, rotindu-se în jurul acestei axe de simetrie.

      Din aceste considerente, din punct de vedere fizic, polii magnetici sunt situaţi pe marginile orificiilor de intrare (pe o circumferinţă) la distanţe mari faţă de axa de rotaţie a Pământului aşa după cum de altfel se constată în mod practic în realitate şi prin direcţia acului busolei.

      Că lucrurile stau în realitate absolut aşa, aceasta constituie în fapt un argument ştiinţific foarte important, şi una dintre cele mai mari dovezi ce atestă că Pământul nu este un corp ceresc plin aşa cum în mod greşit încă continuă în mod deosebit de dăunător să se creadă oficial şi în prezent, constituind una dintre cele mai mari frâne în cercetare şi cunoaştere.

      Este de la sine înţeles că zona unui pol magnetic este acea zonă din apropierea polilor unde radial (în interiorul materiei), există aglomerarea cea mai mare de minerale feroase (magnetită) deci cu cea mai mare influenţă ca determinantă în concentratorul de flux magnetic prioritar şi cel mai puternic dintre toate celelalte centre ca mari aglomerări de minereuri feroase.

      Datorită importanţei şi implicaţiile deosebite ce le au ca influenţă cei doi poli magnetici ai Pământului am considerat că este mai bine ca despre aceste aspecte să mai revin ceva mai târziu prin scrierea unei cărţi separate, însă deocamdată câteva aspecte pe această temă vă sunt prezentate în continuare ceva mai pe larg dar tot foarte pe scurt, în Capitolul 4 a cărţii.